Henri Coandă
09:24 | Publicat de
Administrator
Henri Coandă a fost unul dintre acei mari savanţi ai
lumii care nu se pot rezuma la o singură arie de activitate. A fost unul
dintre primii aviatori care au zburat cu un avion cu reacţie, a
proiectat clădiri, a inventat instalaţii revoluţionare de transport şi
de desalinizare a apei şi a studiat cele mai pure ape de pe planetă.Fiu
al unui fost premier al României (Constantin Coandă, tatăl savantului, a
fost prim-ministru în anul unirii, 1918), Coandă a fost omul care a
construit, în Golful Persic, primul rezervor de beton subacvatic pentru
depozitarea petrolului.Un efect din fizică poartă şi astăzi
numele marelui savant român. Atunci când a zburat cu avionul cu reacţie,
Coandă a observat că flăcările și gazul incandescent ieșite din
reactoare tindeau a rămâne pe lângă fuzelaj. Abia după peste 20 de ani
de studii ale lui și ale altor savanți inginerul român a formulat
principiul din spatele așa-numitului efect Coandă, numit astfel de
profesorul Albert Metral.Henri Coandă a murit în 1972, la vârsta de 86 de ani.
Henri Marie Coandă (n. 7 iunie 1886 – d. 25 noiembrie 1972) a fost un
academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator,
inventator al motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi
poartă numele. A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru
al României în 1918.
Henri Coandă s-a născut la București la 7 iunie 1886, fiind al doilea
copil al unei familii numeroase. Tatăl lui fusese generalul Constantin
Coandă, fost profesor de matematică la Școala națională de poduri și
șosele din București și fost prim-ministru al României pentru o scurtă
perioadă de timp în 1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului
francez Gustave Danet, originar din Britania.
Încă din copilărie viitorul inginer și fizician era fascinat de
miracolul vântului, după își va și aminti mai târziu. Henri Coandă a
fost mai întâi elev al Școlii Petrache Poenaru din București, apoi al
Liceului Sf. Sava 1896 unde a urmat primele 3 clase, după care, la 13
ani, a fost trimis de tatăl său, care voia să-l îndrume spre cariera
militară, la Liceul Militar din Iași 1899. Termină liceul în 1903
primind gradul de sergent major și își continuă studiile la Școala de
ofițeri de artilerie, geniu și marină din București.
Detașat la un regiment de artilerie de câmp din Germania 1904, este
trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technică) din
Berlin-Charlottenburg. Pasionat de probleme tehnice și mai ales de
tehnica aviaticii, în 1905 Coandă construiește un avion-rachetă pentru
armata română. Între 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri universitare
în Belgia, la Liège, și la Institutul tehnic Montefiore. În 1908 se
întoarce în țară și e încadrat ofițer activ în Regimentul 2 de
artilerie. Datorită firii sale și spiritului inventiv care nu se împăcau
cu disciplina militară, el a cerut și obținut aprobarea de a părăsi
armata, după care, profitând de libertatea recâștigată, a întreprins o
lungă călătorie cu automobilul pe ruta Isfahan – Teheran – Tibet. La
întoarcere pleacă în Franța și se înscrie la Școala superioară de
aeronautică și construcții, nou înființată la Paris 1909, al cărei
absolvent devine în anul următor 1910, ca șef al primei promoții de
ingineri aeronautici.
Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și savantului Paul Painlevé,
care l-au ajutat să obțină aprobările necesare, Henri Coandă a efectuat
experimentele aerodinamice prealabile și a construit în atelierul de
carosaj al lui Joachim Caproni primul avion cu propulsie reactivă de
fapt un avion cu reacție, fără elice, numit convențional Coandă-1910 pe
care l-a prezentat la al doilea Salon internațional aeronautic de la
Paris 1910.
În timpul unei încercări de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, aparatul pilotat de Henri Coandă a scăpat de sub control din cauza lipsei lui de experiență, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare și a luat foc. Din fericire, Coandă a fost proiectat din avion înaintea impactului, alegându-se doar cu spaima și câteva contuzii minore pe față și pe mâini. Pentru o perioadă de timp, Coandă a abandonat experimentele datorită lipsei de interes din partea publicului și savanților vremii.
În timpul unei încercări de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, aparatul pilotat de Henri Coandă a scăpat de sub control din cauza lipsei lui de experiență, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare și a luat foc. Din fericire, Coandă a fost proiectat din avion înaintea impactului, alegându-se doar cu spaima și câteva contuzii minore pe față și pe mâini. Pentru o perioadă de timp, Coandă a abandonat experimentele datorită lipsei de interes din partea publicului și savanților vremii.
Între 1911-1914 Henri Coandă a lucrat ca director tehnic la Uzinele
de aviație din Bristol, Anglia și a construit avioane cu elice de mare
performanță, de concepție proprie. În următorii ani se întoarce în
Franța, unde a construit un avion de recunoaștere 1916 foarte apreciat
în epocă, prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacție,
primul tren aerodinamic din lume și altele. În 1934 obține un brevet de
invenție francez pentru Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui
curent de fluid ce pătrunde într-un alt fluid, care se referă la
fenomenul numit astăzi Efectul Coandă”, constând în devierea unui jet de
fluid care curge de-a lungul unui perete convex, fenomen observat prima
oară de el în 1910, cu prilejul probării motorului cu care era echipat
avionul său cu reacție. Această descoperire l-a condus la importante
cercetări aplicative privind hipersustentația aerodinelor, realizarea
unor atenuatoare de sunet și altele.
Henri Coandă revine definitiv în țară în 1969 ca director al
Institutului de creație științifică și tehnică (INCREST), iar în anul
următor, 1970, devine membru al Academiei Române. Henri Coandă moare la
București, pe data de 25 noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani.
Dispozitiv pentru măsurători de portanță și rezistentă la deplasarea
în aer a diferitelor tipuri de suprafete portante (profile de aripă) cu
posibilitatea inregistrării valorilor pe diagrame pentru posibilitatea
comparației si stabilirii profilului ideal. Dispozitivul era montat pe
un vagon in fața unei locomotive, iar experimentele se desfășurau în
mișcare, la o viteză de 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin. Ulterior a
putut face aceste determinări folosind un tunel de vânt cu fum, și o
cameră fotografică specială, de concepție proprie. Datorită acestor
experimente a stabilit un profil de aripă funcțional pentru viitoarele
sale aparate de zbor.
1911: În Reims, Henri Coandă prezintă un aparat de zbor cu două motoare cuplate ce acționau o singură elice.
1911-1914: În calitatea sa de director tehnic al Uzinelor Bristol,
Henri Coandă proiectează mai multe aparate de zbor “clasice” (cu elice)
cunoscute sub numele de Bristol-Coandă. În
1912 unul dintre ele câștigă premiul întâi la Concursul internațional al aviației militare din Anglia.
1914-1918: Henri Coandă lucrează la “Saint-Chamond” și
“SIA-Delaunay-Belleville” din [Saint Denis]]. În această perioadă
proiectează trei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este
Coandă-1916, cu două elici apropiate de coada aparatului. Coandă-1916
este asemănător cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea căruia
de fapt a și participat.
Invenția unui nou material de construcție, beton-lemnul, folosit pentru decorațiuni (de exemplu la Palatul Culturii din Iași, ridicat în 1926, decorat în totalitate cu materialul lui H. Coandă)
Invenția unui nou material de construcție, beton-lemnul, folosit pentru decorațiuni (de exemplu la Palatul Culturii din Iași, ridicat în 1926, decorat în totalitate cu materialul lui H. Coandă)
1926: În România, Henri Coandă pune la punct un dispozitiv de
detecție a lichidelor în sol. E folosit în prospectarea petroliferă.
În Golful Persic inventatorul român construiește un rezervor din beton subacvatic pentru depozitarea petrolului.
Efectul Coandă. Primele observații le face cu ocazia studierii
primului avion cu reacție din lume, Coandă 1910. După ce avionul decola,
Henri Coandă observă că flăcările și gazul incandescent ieșite din
reactoare tindeau a rămâne pe lângă fuzelaj. Abia după peste 20 de ani
de studii ale lui și altor savanți, inginerul român a formulat
principiul din spatele așa-numitului efect Coandă, numit astfel de
profesorul Albert Metral.
La 11 octombrie 2010, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la
primul zbor, în lume, a unui aparat de zbor cu reacție creat de Henri
Coandă, Banca Națională a României a pus în circulație, cu scop
numismatic, o monedă de argint, comemorativă, într-un tiraj de 1.000 de
exemplare, cu valoarea nominală de 10 lei. Moneda este rotundă, are
diametrul de 37 mm, este realizată din argint având titlul de 999‰, de
calitate proof și are greutatea de 31,103 g. Marginea monedei este
zimțată. «Monedele din argint, din emisiunea numismatică „Aniversarea a
100 de ani de la construirea primului aparat de zbor cu reacție de către
Henri Coandă”, au putere circulatorie pe teritoriul României.»
Etichete:
Personalitati